Acesta este contextul în care vom plasa dezbaterea din această săptămână, cu referire la traducerea în limba română a unor lucrări reprezentative din opera lui Edmund Husserl, se ştie, fondatorul direcţiei gândirii fenomenologice şi a filosofiei continentale. Apariţia în ultimii ani a versiunilor româneşti a Meditaţiilor carteziene, a Cercetărilor logice şi, mai de curând, a volumului Criza ştiinţelor europene şi fenomenologia transcendentală însoţit de Cartea întâi a celebrei lucrări Idei pentru o fenomenologie pură şi o filozofie fenomenologică, ne permite să vorbim cu sens despre o prezenţă filosofică semnificativă a lui Husserl în cultura noastră filosofică.

Ce impact credeţi că au aceste traduceri asupra vieţii filosofice româneşti actuale? Cum vă raportaţi dvs. la gândirea fenomenologică şi ce potenţial ori virtuţi explicative oferă acest mod de înţelegere a lumii în care trăim? Aştept ca de obicei intervenţiile dvs. radiofonice.

Invitat în studio este unul dintre cei mai tineri reprezentanţi ai noii generaţii de filosofi români, d-l Christian Ferencz Flatz, dr. în filozofie, autor de articole şi studii apărute în reviste de cultură şi de specialitate, autorul lucrării Obişnuit şi neobişnuit în viaţa de zi cu zi apărută la Editura Humanitas, lucrare ce propune o analiză fenomenologică a conceptului de valoare plecând de la filosofia lui Heidegger. Domnia sa este (co)traducătorul unora dintre volumele lui Husserl la care am făcut referinţă, calitate ce îl recomandă să vorbească în cunoştinţă de cauză în legătură cu tema dezbaterii noastre din această săptămână.